Imigranții care trăiesc și lucrează în Irlanda au avut, în medie, o contribuție mai mare la finanțele publice decât persoanele născute în Irlanda în ultimii 20 de ani, potrivit unui nou raport publicat de Economic and Social Research Institute (ESRI).
Concluzia vine într-un moment în care imigrația continuă să fie unul dintre cele mai discutate subiecte din viața publică irlandeză. Cercetarea este importantă deoarece analizează impactul concret al migrației asupra bugetului de stat și asupra sistemului de protecție socială, două teme aflate frecvent în centrul dezbaterilor politice.
Raportul a fost publicat miercuri și reunește concluziile mai multor studii realizate în ultimii ani de organizații precum OECD și Joint Research Centre al Comisiei Europene. Autorii au analizat exclusiv efectele asupra finanțelor publice și nu impactul mai larg asupra economiei.
Potrivit cercetătorilor, rezultatele arată în mod constant că persoanele născute în afara Irlandei au contribuit mai mult la bugetul statului decât populația născută în țară.
ESRI: migrația are un impact fiscal pozitiv în Irlanda
Raportul arată că majoritatea studiilor realizate la nivel internațional estimează impactul fiscal al migrației între minus 1% și plus 2% din PIB.
În cazul Irlandei însă, rezultatele au fost în mod repetat pozitive.
Cercetătorii explică acest lucru prin profilul populației migrante din Irlanda. În general, imigranții sunt mai tineri și au o rată de ocupare mai ridicată decât populația locală. Acest lucru înseamnă că plătesc taxe și contribuții sociale într-o proporție mai mare și utilizează mai puțin anumite servicii publice asociate îmbătrânirii populației.
Raportul subliniază că migranții finanțează nu doar serviciile publice pe care le utilizează, ci contribuie și la cheltuieli generale pe care statul le-ar suporta indiferent de numărul persoanelor care locuiesc în țară.
Autorii notează că diferențele au fost vizibile inclusiv în perioada crizei economice și financiare. Chiar și atunci când impactul fiscal al ambelor grupuri a devenit negativ, efectul în cazul persoanelor născute în Irlanda a fost mai pronunțat decât în cazul migranților.
Acest aspect sugerează că populația născută în afara țării a rămas, în medie, mai activă pe piața muncii și mai puțin dependentă de sprijinul financiar oferit de stat în perioadele dificile.
Migranții din afara Uniunii Europene au rate ridicate de ocupare
Unul dintre elementele care au atras atenția cercetătorilor este situația migranților proveniți din afara Uniunii Europene.
Potrivit raportului, aceștia au în Irlanda rate foarte ridicate de ocupare și niveluri înalte de educație universitară.
Acest lucru contrastează cu situația din multe alte state europene, unde persoanele venite din afara UE au, în general, o participare mai redusă pe piața muncii.
Cercetătorii consideră că modelul irlandez este influențat de structura migrației din ultimii ani. Irlanda a atras un număr important de persoane cu calificări profesionale ridicate, în special în sectoarele tehnologiei, sănătății, cercetării și serviciilor financiare.
În paralel, economia irlandeză a continuat să genereze cerere de forță de muncă în domenii precum construcțiile, transporturile, ospitalitatea și agricultura.
Această combinație a contribuit la integrarea rapidă a multor migranți pe piața muncii și la creșterea contribuției lor fiscale.
Raportul precizează însă că impactul fiscal diferă între diverse categorii de migranți. Persoanele care au venit în Irlanda pentru muncă au, în general, cea mai mare contribuție pozitivă la finanțele publice.
Un al doilea studiu analizează utilizarea prestațiilor sociale
În aceeași zi, ESRI a publicat și o analiză separată privind accesarea prestațiilor sociale de către persoanele născute în afara Irlandei.
Studiul a folosit date colectate de Central Statistics Office pentru perioada 2014–2024 și a analizat principalele categorii de plăți sociale, inclusiv indemnizațiile de șomaj, prestațiile pentru boală sau dizabilitate și beneficiile acordate familiilor și copiilor.
Concluzia cercetătorilor este că nu există un răspuns simplu la întrebarea dacă imigranții primesc mai multe ajutoare sociale decât populația locală.
„Nu există un model general”, arată raportul.
Datele indică o imagine mai complexă decât cea prezentată adesea în dezbaterea publică.
În 2024, aproximativ 61% dintre imigranți au primit cel puțin o formă de sprijin social, comparativ cu 56% dintre persoanele născute în Irlanda.
La prima vedere, diferența poate părea semnificativă. Totuși, analiza detaliată arată că rezultatele diferă în funcție de tipul prestației și de regiunea de origine a persoanelor analizate.
Diferențe importante între grupurile de migranți
În cazul indemnizațiilor de șomaj, cercetătorii au constatat că nu există diferențe între cele două categorii.
Aproximativ 9% dintre imigranți și 9% dintre persoanele născute în Irlanda au beneficiat de astfel de plăți.
În schimb, la prestațiile pentru boală și dizabilitate, procentul este mai redus în rândul persoanelor născute în afara țării.
Doar 4% dintre imigranți au primit astfel de beneficii, comparativ cu 6% dintre persoanele născute în Irlanda.
Atunci când cercetătorii au analizat regiunile de origine, au apărut diferențe mai mari.
Între 2014 și 2024, aproximativ 16% dintre persoanele născute în Irlanda au beneficiat de plăți legate de șomaj.
În cazul migranților proveniți din Europa de Vest, procentul a fost de 13%, iar pentru cei născuți în Asia de 12%.
La polul opus s-au aflat persoanele provenite din Europa de Est și Africa, unde rata beneficiarilor a ajuns la aproximativ 21%.
Autorii raportului subliniază că aceste cifre trebuie interpretate cu atenție și în contextul caracteristicilor fiecărui grup, inclusiv nivelul de educație, tipul ocupațiilor și durata șederii în Irlanda.
Dezbaterea despre imigrație continuă să se intensifice
ESRI precizează că scopul studiilor nu a fost să ofere un verdict politic asupra migrației, ci să contribuie cu date și analize într-o dezbatere care a devenit tot mai intensă în ultimii ani.
Cercetătorii atrag atenția că discuțiile publice despre imigrație sunt adesea influențate de percepții generale sau de exemple individuale care nu reflectă întotdeauna realitatea statistică.
Raportul are și anumite limite. Una dintre cele mai importante este faptul că nu include solicitanții de protecție internațională în toate analizele prezentate, ceea ce poate influența rezultatele în anumite domenii.
Chiar și cu aceste limitări, concluzia generală a cercetării rămâne clară: în ultimele două decenii, persoanele născute în afara Irlandei au avut, în medie, o contribuție fiscală mai mare decât populația născută în țară.
Pentru comunitatea românească din Irlanda, rezultatele oferă o perspectivă bazată pe date într-o perioadă în care imigrația este analizată tot mai atent. Pe măsură ce discuțiile despre locuințe, servicii publice și integrare continuă să domine agenda politică, astfel de studii sunt probabil să joace un rol tot mai important în modul în care este înțeles impactul migrației asupra societății irlandeze.
