Conflictul dintre Guvernul irlandez și principalele sindicate din sectorul public s-a accentuat după ce ministrul pentru Cheltuieli Publice, Jack Chambers, a calificat drept „complet nejustificată” amenințarea cu acțiuni sindicale, în timp ce două dintre cele mai mari organizații sindicale au primit mandate covârșitoare din partea membrilor pentru măsuri care pot ajunge până la grevă.
Disputa pornește de la faptul că acordul salarial pentru serviciul public, valabil pentru perioada 2024–2026, a expirat la 30 iunie. De atunci nu a fost încheiat un acord nou, iar discuțiile preliminare dintre sindicate și reprezentanții statului nu au produs o bază acceptată pentru negocieri salariale substanțiale.
Fórsa, cel mai mare sindicat din sectorul public irlandez, a anunțat că 96,6% dintre membrii care au participat la scrutin au votat în favoarea acțiunii sindicale, inclusiv a posibilității unei greve. Peste 64.000 de membri au participat la vot. Cu o zi înainte, SIPTU anunțase că 97% dintre membrii săi din serviciul public care au votat au susținut greva, iar 98% au aprobat forme mai largi de acțiune sindicală.
Mandatele nu înseamnă că o grevă începe automat. Ele permit conducerilor sindicale să stabilească forma, amploarea și calendarul unor eventuale acțiuni și să transmită notificările legale necesare. Fórsa a precizat în documentele pregătite pentru scrutin că măsurile ar urma să fie concepute pentru a pune presiune asupra angajatorului, adică asupra statului, încercând în același timp să limiteze efectele asupra membrilor și, unde este necesar, asupra serviciilor esențiale.
Sindicatele acuză Guvernul că a lăsat să expire acordul anterior fără o ofertă salarială concretă pentru perioada următoare. Fórsa susține că salariile din serviciul public au rămas în urma inflației cu aproape 5% din 2021 și că orice acord nou trebuie să țină cont atât de această pierdere, cât și de evoluția viitoare a costului vieții. SIPTU reclamă, pe lângă lipsa unor propuneri salariale considerate serioase, și absența unor garanții suficiente împotriva externalizării unor servicii publice.
Jack Chambers respinge însă ideea că Guvernul ar fi refuzat negocierile. Ministrul spune că oficialii Departamentului pentru Cheltuieli Publice sunt pregătiți să reia discuțiile și susține că ultimele două luni au fost pierdute deoarece sindicatele au ales să organizeze voturi pentru acțiune sindicală în locul negocierilor directe.
Ministrul afirmă că Executivul dorește un acord „corect și echitabil”, dar insistă că acesta trebuie să fie și sustenabil pentru finanțele publice. Potrivit lui Chambers, angajații aflați pe cele mai mici salarii din serviciul public au beneficiat de majorări de aproximativ 36% în ultimii șase ani, într-o perioadă în care inflația cumulată a fost de aproximativ 23%. Sindicatele contestă însă modul în care Guvernul prezintă evoluția puterii de cumpărare și susțin că problema trebuie analizată pe intervalul în care prețurile au crescut puternic, nu doar prin comparații generale pe mai mulți ani.
Ultimul acord salarial a prevăzut mai multe creșteri succesive între 2024 și iunie 2026. Printre acestea s-au numărat o majorare de 2,25% sau minimum 1.125 de euro în ianuarie 2024, creșteri suplimentare în 2024 și 2025, apoi 1% sau minimum 500 de euro în februarie 2026 și încă 1% de la 1 iunie 2026. Acordul a inclus și mecanisme de negociere locală pentru anumite categorii de angajați.
În acest moment, disputa intră într-o etapă mai sensibilă deoarece sindicatele nu mai discută doar despre posibilitatea teoretică a unor proteste. Ele dețin deja mandate formale obținute prin voturile membrilor. În cazul Fórsa, documentele sindicatului arată că după aprobarea unei acțiuni este necesară notificarea angajatorului, iar pentru serviciile de sănătate se aplică perioade mai lungi de preaviz decât în alte sectoare.
Kevin Callinan, secretarul general Fórsa, a avertizat că lipsa unei schimbări de poziție din partea Guvernului ar putea duce la un conflict lung și dificil. Chambers susține, în schimb, că escaladarea poate fi evitată dacă sindicatele revin la masa negocierilor.
Pentru public, miza nu este doar nivelul salariilor angajaților statului. O eventuală acțiune coordonată ar putea implica personal din administrație, sănătate, educație, autorități locale și alte servicii publice, în funcție de deciziile luate de fiecare sindicat. Deocamdată nu a fost anunțată o dată pentru o grevă generală și nici un program concret al acțiunilor, însă voturile din ultimele zile au transformat disputa salarială într-un risc real de perturbare a serviciilor publice dacă negocierile nu sunt reluate.
