Cifrele scot însă în evidență și un contrast interesant pentru comunitatea românească din Irlanda: România se află aproape la celălalt capăt al clasamentului și are una dintre cele mai mici rate de obezitate din întreaga Uniune Europeană.
În Irlanda, 22,1% dintre persoanele cu vârsta de cel puțin 18 ani sunt considerate obeze.
În România, procentul este de numai 12,9%.
Diferența dintre cele două țări este astfel de peste nouă puncte procentuale.
Potrivit Eurostat, doar Malta, Letonia și Finlanda au rate de obezitate mai ridicate decât Irlanda.
Malta se află pe primul loc, cu 26,6% dintre adulți în categoria obezității, urmată de Letonia, cu 24,6%, și Finlanda, cu 23,2%.
Irlanda ocupă poziția următoare, cu 22,1%.
La polul opus se află Italia, unde rata obezității este de numai 7%, urmată de Grecia, cu 12,8%, și România, cu 12,9%.
Asta plasează România pe locul trei între țările Uniunii Europene cu cele mai mici rate ale obezității adulte.
Diferența este cu atât mai vizibilă cu cât media Uniunii Europene este de 16,3%.
Irlanda se află astfel cu aproape șase puncte procentuale peste media europeană, în timp ce România este cu peste trei puncte sub aceasta.
Eurostat definește drept obeză o persoană care are un indice de masă corporală, cunoscut sub denumirea BMI, de cel puțin 30.
Indicele este calculat prin împărțirea greutății unei persoane, exprimată în kilograme, la pătratul înălțimii sale în metri.
O persoană cu BMI între 25 și mai puțin de 30 este clasificată de Eurostat drept „pre-obeză”, categorie cunoscută mai frecvent drept supraponderală.
Privită din această perspectivă mai largă, situația la nivel european este și mai serioasă.
Pe lângă cei 16,3% dintre adulții UE care sunt obezi, alți 35,4% sunt supraponderali.
Asta înseamnă că, în total, mai mult de jumătate din populația adultă a Uniunii Europene are o greutate peste intervalul considerat normal.
Există și o diferență importantă între bărbați și femei.
La nivelul UE, 17,4% dintre bărbați sunt obezi, comparativ cu 15,3% dintre femei.
Diferența crește considerabil în categoria persoanelor supraponderale.
41,9% dintre bărbații adulți din Uniunea Europeană sunt supraponderali, comparativ cu 29,3% dintre femei.
Doar aproximativ patru din zece bărbați adulți din UE au o greutate considerată normală.
Pentru Irlanda, noile date confirmă o problemă despre care autoritățile sanitare avertizează de mai mult timp.
Obezitatea este asociată cu un risc crescut pentru numeroase afecțiuni cronice, printre care diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și hipertensiunea.
Problema nu ține astfel doar de greutate, ci și de presiunea exercitată pe termen lung asupra sistemului public de sănătate.
Într-o țară în care serviciile medicale se confruntă deja cu liste de așteptare și cu o cerere ridicată pentru tratamentele bolilor cronice, creșterea numărului persoanelor afectate de obezitate poate avea implicații importante atât pentru pacienți, cât și pentru HSE.
Contrastul cu România este unul dintre cele mai interesante elemente ale noilor statistici europene.
Deși cele două țări fac parte din aceeași Uniune Europeană și populațiile lor sunt expuse într-o măsură tot mai mare acelorași tipare de consum, diferența raportată de Eurostat este considerabilă: 22,1% în Irlanda față de 12,9% în România.
România nu este însă singura țară din sudul Europei care apare foarte bine în acest clasament.
Italia are de departe cea mai mică rată, de numai 7%, iar Grecia este imediat înaintea României, cu 12,8%.
În schimb, o parte dintre cele mai ridicate procente sunt înregistrate în nordul și estul Europei.
Datele nu explică singure de ce există asemenea diferențe între state.
Alimentația, nivelul activității fizice, vârsta populației, veniturile, mediul în care trăiesc oamenii și accesul la servicii de prevenție pot influența toate prevalența obezității.
Prin urmare, clasamentul nu poate fi redus la ideea că locuitorii unei țări „mănâncă mai sănătos” decât cei ai alteia.
Totuși, pentru Irlanda, cifra este dificil de ignorat: peste unul din cinci adulți este deja în categoria obezității, iar țara se află foarte aproape de vârful clasamentului european.
Pentru românii care trăiesc aici, comparația este cu atât mai interesantă: țara din care au plecat se află printre cele trei state UE cu cele mai mici rate, în timp ce Irlanda este printre cele patru cu cele mai ridicate.
